Ii. Ce este gândirea designului?
Iii. Gândire de zvarlire
Iv. Beneficiile gândirii designului
V. Pași de gândire a designului
VI Instrumente despre gândirea de zvarlire
VII. Aplicații ale gândirii de zvarlire
Viii. Provocări ale gândirii designului
Ix. Critici ale gândirii designului
A întrebat adesea lucruri
| Actiune | Caracteristică |
|---|---|
| Gândire de zvarlire | Cooperatie |
| Inovaţie | Creativitate |
| Creativitate | Afipt |
| Afipt | Cooperatie |
Ii. Ce este gândirea designului?
Gândirea de zvarlire este o abordare centrată pe om a inovației cine accentuează empatia, colaborarea și iterația. Este un dela pe cine proiectanții îl folosesc despre a înțelege utilizatorii, a a dezminti presupuneri și duce soluții inovatoare la probleme.
Gândirea de zvarlire nu este tocmai despre designeri. Cumva fi uzitat de oricare dorește să creeze produse, servicii sau experiențe cine sunt mai ușor de utilizat și mai inovatoare.
Gândirea proiectării este un dela cine eventual fi defalcat în cinci pași:
- Empatizează cu utilizatorii
- Definiți afacere
- Ideate soluții
- Calapod și pocris
- Iterați și îmbunătățiți
Gândirea de zvarlire este un adapostit violent cine vă eventual a sustine să creați produse, servicii și experiențe pe cine oamenii le iubesc.
Iii. Gândire de zvarlire
Gândirea de zvarlire a proin în jur de secole, dar numai la sfârșitul anilor 90 a proin oficializată ca procedeu de zvarlire de Tim Brown, CEO al IDEO. Brown a hotarat gândirea designului abrupt „o abordare centrată pe om a inovației cine accentuează empatia, colaborarea și iterația.”
De apoi, gândirea de design a devenit din ce în ce mai populară ca o regim de selectiona problemele și de duce produse și servicii inovatoare. Actualmente este uzitat de întreprinderi de toate dimensiunile, de la startup -uri la apoteoza corporații.
Gândirea de zvarlire se bazează pe ideea că cea mai bună regim de selectiona o problemă este de a înțelege persoanele afectate de aceasta. Aceasta înseamnă să -ți faci sezon despre a empatiza cu utilizatorii, despre a înțelege obisnuinta lor și despre a -și recunoaste punctele de examen.
După ce aveți o înțelegere profundă a utilizatorului, puteți începe să faceți un brainstorm la problemele lor. Aoace vine colaborarea. Gândirea de zvarlire este o abordare bazată pe echipă și este esențial să avem un droaie despartit de lume cine lucrează împreună despre a abate cu idei inovatoare.
În cele din urmă, gândirea de design accentuează iterația. După ce aveți un sistem al unei soluții, musai să o testați cu utilizatorii și să obțineți conexiune inversa. Cest conexiune inversa vă va a sustine să vă rafinați soluția și să o îmbunătățiți și mai aferim.
Gândirea de zvarlire este un adapostit violent cine eventual fi utilizat despre selectiona o intens diversitate de probleme. Este o abordare centrată pe om cine subliniază empatia, colaborarea și iterația. Urmărind principiile gândirii designului, puteți a intocmi produse și servicii inovatoare cine să răspundă nevoilor utilizatorilor dvs.
Iv. Beneficiile gândirii designului
Gândirea de zvarlire are o insiruire de beneficii, inclusiv:
- Cumva a sustine la îmbunătățirea colaborării și inovației.
- Cumva a sustine la crearea mai multor produse și servicii centrate pe utilizator.
- Cumva a sustine la rezolvarea problemelor mai eficace.
- Cumva a sustine la construirea de relații mai frumoase cu clienții.
- Cumva a sustine la crearea unei culturi mai inovatoare și mai creative.
Gândirea de zvarlire este un adapostit violent cine eventual fi utilizat despre a îmbunătăți valoare absoluta în cine întreprinderile funcționează și produsele și serviciile pe cine le creează. Luând o abordare centrată pe om despre rezolvarea problemelor, gândirea de zvarlire eventual a sustine întreprinderile să creeze produse și servicii cine sunt cu adevărat valoroase despre clienții lor.
V. Pași de gândire a designului
Următorii sunt pașii gândirii designului:
- Empatizează
- Determina
- Designer
- Calapod
- Carapace
Care pas este esențial despre procesul de gândire a proiectării și orisicare pas se bazează pe cel trecut.
Intaiul pas, empatizat, implică înțelegerea nevoilor utilizatorului sau clientului. Cest indeletnicire se eventual a o lua printru a cerceta, observație și interviuri.
Al doilea pas, definiți, implică clarificarea problemei pe cine încercați să o rezolvați. Cest indeletnicire se eventual a o lua printru crearea unei declarații cu probleme sau printru dezvoltarea unei persoane de utilizator.
Al treilea pas, Ideate, implică generarea de soluții creative la problemă. Cest indeletnicire se eventual a o lua printru brainstorming, cartografierea minții și schițarea.
Al patrulea pas, sistem, implică crearea unei reprezentări fizice sau digitale a soluției tale. Cest indeletnicire se eventual a o lua printru construirea unui forma, crearea unui sistem sau scrierea unui storyboard.
Al cincilea pas, pocris, implică obținerea conexiune inversa -ului cu cautatura la prototipul dvs. de la utilizatori sau clienți. Cest indeletnicire se eventual a o lua printru testarea utilizabilității, interviuri despre utilizatori sau sondaje.
Procesul de gândire de zvarlire este frecventativ și eventual fi indispensabil să mergeți înainte și înapoi între pași pe măsură ce vă dezvoltați soluția.
Scopul gândirii proiectării este de duce o soluție atât inovatoare, cât și centrată pe utilizator.
VI Instrumente despre gândirea de zvarlire
Există o insiruire de instrumente cine pot fi utilizate despre a usura procesul de gândire a proiectării. Aceste instrumente pot a sustine echipele să crească idei, soluții de prototipuri și să le testeze presupunerile. Unele intra- cele mai impoporare instrumente de gândire de design includ:
- Cartografierea minții
- Storyboarding
- Wireframing
- Prototipare
- Testarea utilizabilității
Care intra- aceste instrumente are propriile puncte puternic și punctele slabe, iar cel mai bun adapostit despre un anume intelegere va a atarna de obisnuinta specifice ale echipei.
Maparea minții este un adapostit cine eventual fi uzitat despre incinge idei de brainstorm și despre a starni noi perspective. Aceasta implică crearea unei reprezentări vizuale a unei probleme sau a unei provocări, și atunci adăugarea de ramifica pe hartă despre a araduce idei sau soluții diferite. Cartografierea minții eventual fi un adapostit invar despre echipele despre a începe un intelegere sau despre a starni idei noi apoi când sunt blocați.
Storyboarding este un adapostit cine eventual fi utilizat despre a vizualiza un metah sau un profesiune. Aceasta implică crearea unei serii de schițe sau imagini cine prezintă călătoria utilizatorului, din momentul în cine interacționează mai întâi cu produsul sau serviciul până în momentul în cine își obțin rezultatul ahtiat. Storyboarding -ul eventual fi un adapostit invar despre echipele despre a -și a porunci ideile și despre a recunoaste probleme potențiale sau domenii de îmbunătățire.
Wireframing este un adapostit cine eventual fi utilizat despre duce un sistem cu daruire scăzută a unui metah sau profesiune. Aceasta implică crearea unei reprezentări simple a interfeței de utilizator, fără niciunul intra- elementele de zvarlire detaliate. Wireframing eventual fi un adapostit invar despre echipe despre a -și a lega ideile și despre a obține conexiune inversa de la utilizatori.
Prototiparea este un adapostit cine eventual fi utilizat despre duce un sistem de înaltă daruire a unui metah sau profesiune. Aceasta implică crearea unei reprezentări realiste a interfeței de utilizator, cu toate elementele de zvarlire detaliate. Prototiparea eventual fi un adapostit invar despre echipe despre a -și a lega ideile și despre a obține conexiune inversa de la utilizatori.
Testarea utilizabilității este un adapostit cine eventual fi utilizat despre a aprecia capacitatea de aplicare a unui metah sau profesiune. Aceasta implică observarea utilizatorilor pe măsură ce interacționează cu produsul sau serviciul și colectarea conexiune inversa -ului cu cautatura la experiența lor. Testarea utilizabilității eventual fi un adapostit invar despre echipe despre a recunoaste problemele potențiale cu produsul sau serviciul lor și despre a îmbunătăți.
VII. Aplicații ale gândirii de zvarlire
Gândirea de zvarlire a proin folosită despre selectiona o intens diversitate de probleme, inclusiv:
Dezvoltarea produsului: Gândirea de zvarlire a proin utilizată despre a avansa noi produse și servicii, cum ar fi Apple Watch și Cutitoaie Forma S.
Inovație în afaceri: Gândirea de zvarlire a proin utilizată despre a a sustine întreprinderile să inoveze și să creeze noi produse și servicii, cum ar fi cratogen Airbnb și aplicația Uber.
A transforma guvernamentală: Gândirea de zvarlire a proin utilizată despre a a sustine guvernele să își îmbunătățească serviciile și operațiunile, cum ar fi Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie și Departamentul de Afaceri al Veteranilor din SUA.
Cearta sotios: gândirea de zvarlire a proin utilizată despre selectiona problemele sociale, cum ar fi sărăcia, locuința și schimbările climatice.
Gândirea de zvarlire este un adapostit violent cine eventual fi utilizat despre selectiona o intens diversitate de probleme. Punând intaiul utilizator și concentrându -se pe empatie, creativitate și conlucrare, gândirea de zvarlire eventual a sustine la crearea de soluții inovatoare cine să aibă un conflict practic catre lumii.
Provocări ale gândirii designului
Există o insiruire de provocări asociate cu gândirea de zvarlire, inclusiv:
Angajamentul de sezon indispensabil. Gândirea de zvarlire eventual fi un dela cine consumă sezon, cand necesită mai multe runde de iterație și bungust. Aceasta eventual fi o zadarare despre organizațiile cine sunt sub opresiune despre dona rezultate accelerat.
Demon de abilități specializate. Gândirea de zvarlire necesită o insiruire de abilități, inclusiv creativitate, empatie și rezolvarea problemelor. Aceasta eventual fi o zadarare despre organizațiile cine nu au talentul indispensabil în casă.
Dificultatea de a transpune gândirea designului în acțiune. Gândirea de zvarlire eventual fi greu de tradus în acțiuni concrete. Aceasta eventual fi o zadarare despre organizațiile cine nu sunt obișnuite să lucreze într -un mod inventiv sau frecventativ.
Riscul de duce soluții cine nu sunt fezabile sau scalabile. Gândirea de zvarlire eventual disparea cateodata la soluții cine nu sunt fezabile sau scalabile. Aceasta eventual fi o zadarare despre organizațiile cine musai să se asigure că soluțiile lor sunt realiste și pot fi implementate la scară largă.
În admonestare acestor provocări, gândirea de zvarlire eventual fi un adapostit izbutit despre organizațiile cine caută să inoveze și să creeze noi produse și servicii. Înțelegând provocările gândirii proiectării, organizațiile pot fi mai aferim pregătite să le depășească și să obțină beneficiile acestei abordări frumoase.
Ix. Critici ale gândirii designului
Există o insiruire de critici ale gândirii designului, inclusiv:
- Este excesiv redus pe utilizator și nu este bugat pe daravera.
- Este excesiv idealist și nu este bugat de aplicat.
- Este excesiv manos sezon și avut.
- Nu este bugat de științific și nu casuna rezultate fiabile.
- Nu este scalabil și nu eventual fi utilizat despre selectiona probleme la scară largă.
În admonestare acestor critici, gândirea de design rămâne o abordare populară a inovației și a rezolvării problemelor. Este un adapostit izbutit cine eventual a sustine organizațiile să creeze produse și servicii cine sunt mai ușor de utilizat și inovatoare.
Î: Ce este gândirea designului?
R: Gândirea de zvarlire este o abordare centrată pe om despre rezolvarea problemelor cine accentuează empatia, colaborarea și iterația.
Î: Orisicare sunt avantajele gândirii designului?
R: Gândirea de zvarlire eventual a sustine organizațiile să fie mai inovatoare, mai creative și mai colaborative. De corespondent, îi eventual a sustine să rezolve mai eficace problemele și să creeze produse și servicii cine sunt mai ușor de utilizat.
Î: Orisicare sunt pașii gândirii designului?
R: Pașii gândirii designului sunt:
- Empatizează cu utilizatorii
- Definiți afacere
- Ideate soluții
- Soluții sistem
- Soluții de testare
0 cometariu