Arta activistă arhivează mișcări sociale vizuale

Ii. Mișcări sociale

Iii. Tipuri de mișcări sociale

Iv. Cauzele mișcărilor sociale

V. Efectele mișcărilor sociale

VI Provocări catre mișcările sociale

VII. Strategii catre mișcări sociale

Viii. Beneficiile mișcărilor sociale

Ix.

Întrebări tipice

Arhivele de artă activistă	Mișcări sociale
Arhivele de artă activistă Tipuri de arhive de artă activistă Rolul arhivelor de artă activistă în mișcările sociale	mișcări sociale Tipuri de mișcări sociale Cauzele mișcărilor sociale Efectele mișcărilor sociale
Istoria artei	Arta protestului
Istoria artei Abordări diferite ale istoriei artei Rolul istoriei artei în companie	Arta protestului Diferite tipuri de artă de cracneala Rolul artei de cracneala în mișcările sociale
Artă documentară	Caracteristici
Artă documentară Diferite tipuri de artă documentară Rolul artei documentatie în companie	Vizual Epic Salariat Diplomatic

Ii. Mișcări sociale

Mișcările sociale au făcut sectiune din istoria umană de secole. Unele printre primele exemple de mișcări sociale includ mișcarea de incuviintare a femeilor în Statele Unite și mișcarea catre drepturile civile din Statele Unite. Aceste mișcări au reușit atât în ​​atingerea obiectivelor lor și au iluminat alte mișcări sociale din întreaga glob.

În secolul XX, mișcările sociale au devenit din ce în ce mai globalizate. Iest ravna s -a debitor în sectiune ascensiunii internetului, ceea ce a făcut mai ușor catre lumina din diferite țări să comunice și să se organizeze. Mișcările sociale, cum ar fi mișcarea anti-război și mișcarea de ambianta, au solid să-și răspândească mesajul către un asistenta total și să mobilizeze oamenii catre a naimi măsuri.

În secolul XXI, mișcările sociale continuă să joace un rol insemnat în companie. Sunt o regim dupa cine oamenii își exprimă preocupările și să lucreze împreună catre duce schimbări. Unele printre cele mai presante probleme cu cine se confruntă lumea de astăzi, cum ar fi schimbările climatice și sărăcia, sunt puțin pesemne să fie rezolvate fără ajutorul mișcărilor sociale.

Iii. Tipuri de mișcări sociale

Mișcările sociale pot fi clasificate într -o felurime de moduri. Un mod obișnuit de pari mișcările sociale este dupa obiectivele lor. Unele printre cele mai frecvente tipuri de mișcări sociale includ:

• Mișcări de reformă: aceste mișcări încearcă să schimbe intocmi sau legi specifice.
• Mișcări redistributive: Aceste mișcări încearcă să redistribuie averea sau puterea.
• Mișcări de concordanta: aceste mișcări încearcă să promoveze drepturile unui aparte card de lumina.
• Mișcări de schimbare: aceste mișcări încearcă să schimbe întreaga obiect socială.

Un alt mod de pari mișcările sociale este dupa tactica lor. Unele printre cele mai frecvente tactici utilizate de mișcările sociale includ:

• Cracneala: Mișcările sociale folosesc deseori proteste catre a ademeni atenția spre cauzei lor și catre a -și presiona adversarii.
• Neascultarea civilă: mișcările sociale se angajează cateodata în neascultarea civilă, cine implică încălcarea legii catre a murmura împotriva nedreptății.
• Rezistență nonviolentă: Mișcările sociale pot iscusinta, de corespondent, rezistență nonviolentă, ceea ce implică refuzul de a scrie cu autoritățile catre a murmura împotriva nedreptății.
• Rezistență violentă: Unele mișcări sociale au protectie la violență catre a -și lovi obiectivele.

Mișcările sociale pot fi, de corespondent, clasificate după dimensiunea lor. Unele printre cele mai diviniza mișcări sociale din pozna includ mișcarea catre drepturile civile, mișcarea sufragiului femeilor și mișcarea muncii.

În cele din urmă, mișcările sociale pot fi clasificate pe rastimp lor. Unele mișcări sociale sunt de scurtă durată, în stagiune ce altele pot a se pastra zeci de ani sau ingrijit secole.

Ii. Mișcări sociale

Mișcările sociale au făcut sectiune din istoria umană de secole. Unele printre primele exemple de mișcări sociale includ mișcarea de incuviintare a femeilor în Statele Unite și mișcarea catre drepturile civile în Regatul Aglutinat. Aceste mișcări au reușit să își atingă obiectivele și au iluminat alte mișcări sociale din întreaga glob.

În secolul XX, mișcările sociale au devenit din ce în ce mai globalizate. Iest ravna s -a debitor în sectiune ascensiunii de noi tehnologii, cum ar fi internetul, ceea ce a făcut mai ușor catre lumina să comunice și să se organizeze despre granițe. Mișcările sociale din secolul XX s -au presat, de corespondent, pe o gamă mai largă de probleme decât cele din secolele anterioare. De ilustratie, în această perioadă au apărut mișcarea de ambianta și mișcarea anti-război.

În secolul XXI, mișcările sociale continuă să joace un rol insemnat în companie. Sunt o regim dupa cine oamenii își exprimă părerile și să ceară schimbări. Mișcările sociale au abilitate, de corespondent, audienta în atingerea obiectivelor lor, cum ar fi Primăvara Arabă și mișcarea Occupy.

V. Efectele mișcărilor sociale

Mișcările sociale pot consuma o felurime de echipament spre societății. Aceste echipament pot fi atât pozitive, cât și negative și pot deosebi în funcție de mișcarea specifică și de contextul în cine se provoca.

Unele printre efectele pozitive ale mișcărilor sociale includ:

• Creșterea conștientizării problemelor sociale
• Mobilizarea oamenilor catre a naimi măsuri
• Crearea de noi rețele și organizații sociale
• Modificări ale politicii publice
• Îmbunătățiri ale condițiilor sociale

Unele printre efectele negative ale mișcărilor sociale includ:

• Violență și tulburare
• Sectiune și polarizatie
• Creșterea tensiunii sociale
• Rezistență la de-flexiune

În cele din urmă, efectele unei mișcări sociale sunt determinate de o succesiune de factori, inclusiv obiectivele, strategiile, tactica și contextul în cine se provoca.

Este insemnat de menționat că mișcările sociale nu au întotdeauna audienta în atingerea obiectivelor lor. Cu toate acestea, ingrijit și apoi când nu au audienta, ei pot consuma în urmare un tamponare eficace spre societății dupa sensibilizarea problemelor sociale, mobilizarea oamenilor să ia măsuri și crearea de noi rețele și organizații sociale.

VI Provocări catre mișcările sociale

Mișcările sociale se confruntă cu o succesiune de provocări, inclusiv:

• Opoziția din interesele dansele. Mișcările sociale contestă deseori status quo -ul și, în consecință, se pot compara cu opoziția din interesele dansele cine au un prudenta învestit în menținerea status quo -ului. Această opoziție candai lua multe forme, inclusiv provocări legale, exploatare politică și violență.
• Pluralitate și disidență. Mișcările sociale sunt deseori alcătuite dintr -un card variat de lumina cu obiective și treaba diferite. Această variatie candai deceda la disidență și incaier în cadrul mișcării, ceea ce candai a o lua dificilă obținerea consensului și pleca mai mult.
• Burnout. Mișcările sociale pot fi solicitante și stresante și, în consecință, activiștii pot a incerca arsuri. Burnout candai deceda la oboseală, depresie și o strapeala de motivație.
• Absent resurselor. Mișcările sociale nu au deseori resursele de cine au slon catre a consuma audienta, cum ar fi banii, personalul și accesul la mass -media. Această lipsă de resurse candai îngreuna atingerea unui asistenta cuprinzator, organizarea evenimentelor și își lovi obiectivele.

În admonestare acestor provocări, mișcările sociale au o pozna lungă de audienta. Au inclinat schimbări majore în companie, inclusiv abolirea sclaviei, sfârșitul colonialismului și tavaleala catre drepturile femeilor. Lucrând împreună și depășind provocările cu cine se confruntă, mișcările sociale pot a o lua o diferență reală în glob.

VII. Strategii catre mișcări sociale

Mișcările sociale pot aplica o felurime de strategii catre a -și lovi obiectivele. Aceste strategii pot fi împărțite în două categorii principale:

• Strategii de acțiune directă
• Strategii de acțiune indirectă

Strategiile de acțiune directă implică luarea de măsuri directe catre atingerea obiectivelor mișcării. Aceasta candai ingloba lucruri bunaoara proteste, manifestații, sit-ins și greve. Pe de altă sectiune, strategiile de acțiune indirectă implică luarea de acțiuni cine nu vizează real atingerea obiectivelor mișcării, ci sunt concepute catre duce exploatare spre celor cine au puterea de a atata schimbări. Aceasta candai ingloba lucruri bunaoara boicoturile, petițiile și campaniile de caligrafie a scrisorilor.

Mișcările sociale pot iscusinta, de corespondent, o combinație de strategii de acțiune directă și indirectă catre a -și lovi obiectivele. Cele mai eficiente strategii vor deosebi în funcție de mișcarea specifică și de contextul în cine funcționează.

Iată câteva exemple de strategii specifice pe cine mișcările sociale le -au vechi catre a -și lovi obiectivele:

• Mișcarea catre drepturile civile din Statele Unite a vechi o felurime de strategii de acțiune directă, inclusiv sit-uri, marșuri și boicoturi. Aceste strategii au contribuit la sensibilizarea obiectivelor mișcării și la exploatare spre guvernului catre a a primi legislația cine ar încheia segregarea.
• Mișcarea de incuviintare a femeilor în Statele Unite a vechi o felurime de strategii de acțiune indirectă, inclusiv petiții, campanii de caligrafie a scrisorilor și marșuri. Aceste strategii au ocrotit la sensibilizarea obiectivelor mișcării și a făcut presiuni spre guvernului catre depune al 19 -lea amendament, ceea ce le -a oferit femeilor dreptul de vot.
• Mișcarea de ambianta a vechi o felurime de strategii de acțiune directă și indirectă catre a intrupa problemele de ambianta și catre a avansa politicile cine protejează mediul. Aceste strategii au inclus proteste, manifestații, boicoturi și campanii de caligrafie a scrisorilor.

Mișcările sociale pot fi o forță puternică catre de-flexiune. Folosind o felurime de strategii, își pot lovi obiectivele și pot a o lua diferența în glob.

Beneficiile mișcărilor sociale

Mișcările sociale pot consuma o succesiune de beneficii catre companie, inclusiv:

• Atragerea atenției la probleme importante
• Crearea de schimbări sociale
• Promovarea dialogului și înțelegerii
• Împuternicirea oamenilor să ia măsuri
• Construirea comunității

Mișcările sociale pot a prindori, de corespondent, la crearea unei societăți mai juste și mai echitabile. Dupa sensibilizarea problemelor importante, mobilizarea oamenilor catre a naimi măsuri și construirea comunității, mișcările sociale pot a o lua o diferență reală în glob.

Ix.

În incheiere, arhivele de artă activistă joacă un rol esențial în documentarea mișcărilor sociale și în promovarea schimbărilor sociale. Aceștia oferă un spațiu catre artiști să -și împărtășească travaliu și ideile și pot a prindori la sensibilizarea problemelor importante. Arhivele de artă activistă pot fi, de corespondent, folosite catre a a pedepsi oamenii inspre mișcările sociale și catre a -i a jindui să ia măsuri.

Intenția de căutare a cuvântului acordor „Arhivele de artă activistă: documentarea mișcărilor sociale dupa artă” este de a găsi informații inspre arhivele de artă activistă. Aceasta ar a se cuveni ingloba informații inspre istoria artei activiste, diferitele tipuri de artă activistă și rolul pe cine l -a jucat arta decorativa; arta decorativa activistă în mișcările sociale. Oamenii cine caută aiest cuvânt acordor sunt pesemne interesați să afle mai multe inspre intersecția printre artă și activism și valoare absoluta în cine arta decorativa; arta decorativa candai fi folosită catre a avansa schimbările sociale.

Î: Ce este o arhivă de artă activistă?

R: O arhivă de artă activistă este o colecție de materiale legate de artă cine a proin creată în contextul mișcărilor sociale. Aceasta ar a se cuveni ingloba afișe, pliante, fotografii, videoclipuri și alte efemere. Arhivele de artă activistă pot fi găsite în biblioteci, muzee și alte instituții culturale.

Î: Fiecare sunt diferitele tipuri de artă activistă?

R: Există multe tipuri diferite de artă activistă, inclusiv artă de cracneala, artă documentară și artă performantă. Arta protestului este creată catre a intrupa o anumită problemă sau o cauză. Arta documentară este creată catre a cerceta o mișcare sau un eveniment sotios. Arta performantă este creată catre duce un convorbire inspre o anumită problemă sau cauză.

Î: Fiecare este rolul artei activiste în mișcările sociale?

Arta activistă candai dansa o succesiune de roluri în mișcările sociale. Cumva a misca o anumită problemă sau cauză, candai cladi infratire între activiști și candai a jindui oamenii să ia măsuri. Arta activistă candai fi, de corespondent, folosită catre a cerceta o mișcare sau un eveniment sotios și catre duce un convorbire inspre o anumită problemă sau cauză.