Designing Horizons Tendințe și triumfuri în artele arhitecturale

Fapta	Răspuns
	Arta nonfigurativa arhitecturală este arta aplicata; și știința de a scapa clădiri și alte structuri. Aiesta avea o gamă largă de activități, de la planificarea și proiectarea clădirilor individuale până la dezvoltarea orașelor întregi.
Arhitectură	Istoria arhitecturii este lungă și complexă, dar cumva fi împărțită în trei perioade principale: antică, medievală și modernă.
Diferite tipuri de arhitectură	Există multe tipuri diferite de arhitectură, orisicine cu propriile caracteristici unice. Unele inspre cele mai comune tipuri de arhitectură includ:
Cuget de arhitectură	Elementele arhitecturii sunt componentele de bază cine alcătuiesc o clădire. Acestea includ:
Principiile arhitecturii	Principiile arhitecturii sunt principiile directoare cine informează proiectarea clădirilor. Acestea includ:

II. Arhitectură

Istoria arhitecturii este una lungă și complexă, cine se întinde pe mii de ani și acoperă o gamă largă de culturi și stiluri. De la casele simple din cărămidă de namol ale primilor Mesopotamieni până la zgârie-norii falnici ai orașelor moderne, arhitectonie a jucat un rol obligatoriu în modelarea civilizației umane.

Oarecine inspre cele mai antic exemple cunoscute de arhitectură este Göbekli Tepe din Turcia, cine datează din jurul anului 11.000 î.Hr. Se a reflecta că aiest polilateral padure de structuri megalitice a proin intrebuintat ca sit evlavios și este o dovadă a ingeniozității și creativității strămoșilor noștri timpurii.

Pe măsură ce societățile umane au devenit mai complexe, la fel și arhitectonie lor. Egiptenii au construit unele inspre cele mai impresionante structuri ale lumii antice, inclusiv piramidele de la Giza și Marele Sfinx. Grecii și romanii au incovoiat, de inrudit, contribuții semnificative la arhitectură, cu templele, teatrele și apeductele lor.

În Evul Ambianta, arhitectonie a proin dominată de casa Domnului creștină. Au proin construite biserici în toată Europa și au devenit unele inspre cele mai importante și emblematice clădiri ale vremii. În Renaștere, arhitectonie a început să se îndepărteze de stilurile tradiționale ale Evului Ambianta și s-a pus un nou intonatie pe proporție, posta și ornamentație.

Durata barocă a determinat o regenerare ulterioară a stilurilor clasice de arhitectură și a proin, de inrudit, o perioadă de tiflitor creativitate și inovație. Durata rococo a proin caracterizată printru stilul său impodobit și anevoios, în anotimp ce marime neoclasică a văzut o dezmeticire la simplitatea și grandoarea arhitecturii clasice.

Revoluția industrială a incovoiat o nouă eră în arhitectură, gelozie noile materiale și tehnologii au imputernicire construirea de clădiri mai înalte și mai complexe. Mișcarea modernă în arhitectură a respins stilurile tradiționale din precedent și, în suplinire, a îmbrățișat noi materiale și forme.

Mișcarea postmodernă în arhitectură a proin o reacție la sterilitatea modernismului și, în suplinire, a îmbrățișat un condei mai eclectic și mai jucăuș. Perioada contemporană este caracterizată de o tiflitor multiplicitate de stiluri și este o perioadă de tiflitor probare și inovație în arhitectură.

III. Diferite tipuri de arhitectură

Există multe tipuri diferite de arhitectură, orisicine cu propriile caracteristici și condei incomparabil. Unele inspre cele mai comune tipuri de arhitectură includ:

• Arhitectonie clasica
• Arhitectonie gotica
• Arhitectonie renascentista
• Arhitectonie baroc
• Arhitectonie neoclasică
• Arhitectonie moderna
• Arhitectonie postmodernă
• Arhitectonie contemporana

Orisicine inspre aceste tipuri de arhitectură are propria sa intamplare și regenerare unică și propriile untisor caracteristici. De model, arhitectonie clasică se caracterizează printru designul său proportionat, utilizarea coloanelor și arcadelor și intonatie pe proporție și stiinta. Arhitectonie gotică, pe de altă sectiune, se caracterizează printru arcade ascuțite, contraforturi zburătoare și turnuri înalte.

Tipul de arhitectură utilizat impotriva o anumită clădire sau idee va apartine adeseori de o succedare de factori, inclusiv de funcția clădirii, locația clădirii și bugetul proiectului.

IV. Cuget de arhitectură

Elementele arhitecturii sunt componentele de bază cine alcătuiesc o clădire. Acestea includ:

• Formă
• Spaţiu
• Aranjament
• Materiale
• Declansa
• Boia
• Textură
• Rasunet

Aceste minte pot fi combinate în moduri diferite impotriva a provoca o multiplicitate de stiluri arhitecturale. Elementele arhitecturii sunt, de inrudit, folosite impotriva a provoca un afect de loc și impotriva anunta acceptie.

V. Principiile arhitecturii

Principiile arhitecturii sunt elementele fundamentale cine guvernează proiectarea și construcția clădirilor. Acestea includ:

• Formă
• Funcţie
• Aranjament
• Spaţiu
• Declansa
• Materiale
• Text
• Pa-tanie

Orisicine a se intemeia este esențial impotriva crearea unui design arhitectonicesc de audienta. De model, pecarie se referă la aspectul ansamblu al unei clădiri, în anotimp ce funcția se referă la scopul impotriva cine este construită. Aranjament se referă la valoare absoluta în cine este construită o clădire, în anotimp ce spațiul se referă la valoare absoluta în cine este clasat interiorul unei clădiri. Straluci, materialele și contextul sunt toate considerații importante în crearea unei clădiri cine este atât funcțională, cât și plăcută din ispraveste de chip frumos.

Principiile arhitecturii nu sunt reguli fixe, ci mai degrabă linii directoare cine pot fi folosite impotriva a provoca o multiplicitate de stiluri de design diferite. Înțelegând principiile arhitecturii, arhitecții pot redacta clădiri funcționale și iele.

VI. Arhitecți celebri

Iată o listă cu unii inspre cei mai cunoscuți arhitecți din intamplare:

Leonardo da Vartej (1452-1519) a proin un polimat italienesc cine este respectat cineva inspre cei mai lauda pictori, sculptori, arhitecți și ingineri ai Renașterii. Este determinat mai stilat impotriva picturile untisor Mona Lisa și A supa cea de Taină, dar a scoposit și mai multe clădiri, catre cine Sfintie Schiopata Maria delle Grazie din Milano.
Michelangelo Buonarroti (1475-1564) a proin un cutitoaie, zugrav, maimarbasa și bard italienesc, respectat cineva inspre cei mai lauda artiști ai Renașterii. El este cel mai aferim determinat impotriva sculpturile untisor David și Pietà și picturile untisor Tavanul Capelei Sixtine și Cumintenie de Atunci. De inrudit, a scoposit mai multe clădiri, inclusiv Bazilica Sfântul Petru din Roma.
Raphael Sanzio (1483-1520) a proin un zugrav și maimarbasa italienesc cine este respectat cineva inspre cei mai lauda pictori ai Înaltei Renașteri. El este cel mai aferim determinat impotriva picturile untisor Școala din Atena și Madonna of the Goldfinch și frescele untisor din Palatul Vatican. De inrudit, a scoposit mai multe clădiri, inclusiv Vila Farnesina din Roma.
Carlig Palladio (1508-1580) a proin un maimarbasa italienesc cine este respectat cineva inspre cei mai influenți arhitecți ai Renașterii. El este cel mai aferim determinat impotriva stilul său de arhitectură palladian, cine se caracterizează printru utilizarea sa de posta, proporție și minte clasice. A scoposit mai multe clădiri, inclusiv Villa Rotonda din Vicenza și Sfintie San Giorgio Maggiore din Veneția.
Bartolomeo Ammannati (1511-1592) a proin un maimarbasa și cutitoaie italienesc cine este cel mai aferim determinat impotriva travaliu sa pe Piazza della Signoria din Florența. De inrudit, a scoposit mai multe clădiri, inclusiv Galeria Uffizi și Palatul Pitti.
Gian Lorenzo Bernini (1598-1680) a proin un cutitoaie, maimarbasa și zugrav italienesc, respectat cineva inspre cei mai lauda artiști ai perioadei barocului. El este cel mai aferim determinat impotriva sculpturile untisor Apollo și Dafne și Extazul Sfintei Tereza, iar arhitectonie sa impotriva colonada din Piața Sf. Petru din Roma. De inrudit, a scoposit mai multe clădiri, inclusiv Sfintie Sfant’Carlig al Quirinale și Palazzo Barberini.
Sir Christopher Wren (1632-1723) a proin un maimarbasa britanic cine este respectat cineva inspre cei mai importanți arhitecți ai perioadei baroc. El este cel mai aferim determinat impotriva travaliu sa la reconstrucția Londrei după Marele Pojar din 1666. A scoposit mai multe clădiri, inclusiv Manastire Sf. Paul și Spitalul Imperial Chelsea.
John Nash (1752-1835) a proin un maimarbasa britanic cine este respectat cineva inspre cei mai importanți arhitecți ai perioadei Regency. El este cel mai aferim determinat impotriva travaliu sa de pe Caimacam Street din Londra. A scoposit mai multe clădiri, inclusiv Pavilionul Brighton și Pavilionul Imperial din Brighton.
Charles Garnier (1825-1898) a proin un maimarbasa frantuzesc cine este respectat cineva inspre cei mai importanți arhitecți ai perioadei Beaux-Arts. Este cel mai determinat impotriva travaliu sa la Opéra Garnier din Paris. A scoposit mai multe clădiri, inclusiv Grand Palais și Petire Palais.
Frank Lloyd Wright (1867-1959) a proin un maimarbasa american cine este respectat cineva inspre cei mai importanți arhitecți ai secolului al XX-lea. El este cel mai aferim determinat impotriva stilul său de arhitectură Prairie School, cine se caracterizează printru utilizarea materialelor naturale și a formelor simple. A scoposit mai multe clădiri, inclusiv Salas Fallingwater și Muzeul Guggenheim.
Le Corbusier (1887-1965) a proin un maimarbasa elvețian-francez cine este respectat cineva inspre cei mai importanți arhitecți ai secolului al XX-lea. El este cel mai aferim determinat impotriva stilul său internațional de arhitectură, cine se caracterizează printru utilizarea sticlei, oțelului și betonului. A scoposit mai multe clădiri, inclusiv Unité d’Habitation din Marsilia și Paraclis Notre-Dame-du-Haut din Ronchamp.
Zaha Hadid (1950-2016) a proin un maimarbasa irako-britanic cine este respectat cineva inspre cei mai importanți arhitecți ai secolului XXI. Ea este cel mai aferim cunoscută impotriva stilul ei deconstructivist de arhitectură, cine se caracterizează printru utilizarea formelor asimetrice și a geometriilor complexe. Ea a scoposit mai multe clădiri, inclusiv Centrul Heydar Aliyev din Baku și Hotelul Morpheus din Las Vegas.

VII. Arhitectură durabilă

Arhitectonie durabilă este o abordare de design cine urmărește să minimizeze impactul clădirilor deasupra mediului, oferind în același anotimp un ambianta de viață comod și sănătos impotriva ocupanți. Principiile arhitecturii durabile includ:

• Eficiență energetică
• Conservarea apei
• Alegerea materialelor
• Planificarea site-ului
• Calitatea mediului invar

Arhitectonie durabilă cumva a provoca beneficii atât mediului, cât și oamenilor cine locuiesc și lucrează în clădiri. Printru reducerea consumului de maturitate și a utilizării apei, clădirile durabile pot contribui la reducerea emisiilor de gaze cu consecinta de seră și la îmbunătățirea calității aerului. În velur, clădirile durabile pot a da medii interioare mai sănătoase, ceea ce cumva deceda la o eficacitate îmbunătățită și la reducerea costurilor de îngrijire a sănătății.

Există mai multe moduri de dezlantui clădirile mai durabile, inclusiv:

• Folosind materiale și aparate eficiente din ispraveste de chip energetic
• Instalarea panourilor solare sau a altor sisteme de maturitate regenerabilă
• Conservarea apei printru colectarea apei de ploaie sau reutilizarea apelor gri
• Selectarea unui site cine este alaturi de transportul prezenta sau alte facilități
• Utilizarea ventilației naturale și a luminii naturale impotriva a scurta diavol de iluminare și răcire artificială

Arhitectonie durabilă este un areal în creștere și există o succedare de resurse disponibile impotriva a a ajutora arhitecții și constructorii să proiecteze clădiri mai durabile. Consiliul impotriva Construcții Ecologisti din Statele Unite (USGBC) oferă o succedare de programe de confirmare impotriva clădirile ecologisti, inclusiv LEED (Leadership in Energy and Environmental Design). Certificarea LEED este un ceasornic imperativ cine recunoaște clădirile cine îndeplinesc anumite standarde de nestramu-tare.

Încorporând principiile de design rezistent în activitatea lor, arhitecții pot contribui la crearea unor clădiri mai bune impotriva ambianta și impotriva oamenii cine trăiesc și lucrează în ele.

Procesul de lepadare arhitecturală

Procesul de lepadare arhitecturală este cineva polilateral și frecventativ cine implică o succedare de pași, de la conceptul inițial până la construcția finală. Procesul începe de uzanta cu întâlnirea arhitectului cu clientul impotriva a vorbi chestiune și obiectivele acestuia impotriva idee. Odată ce arhitectul are o bună înțelegere a cerințelor clientului, va începe să dezvolte un design teoretic. Cest design se va albina pe chestiune și bugetul clientului, bunaoara și pe propria creativitate și expertiză a arhitectului.

Odată ce proiectul teoretic a proin acceptat de către targuitor, arhitectul va începe să elaboreze desenele de preocupare. Aceste desene vor a da instrucțiuni detaliate impotriva construcția clădirii și vor fi utilizate de către podreadcic impotriva a cladi proiectul. Desenele de preocupare vor fi folosite și de inspectorul de construcții impotriva a se obliga că proiectul respectă toate codurile și reglementările relevante.

Odată ce desenele de preocupare au proin finalizate, arhitectul va a domina construcția clădirii. Aceasta va a necesita vizite regulate la fața locului impotriva a se obliga că proiectul este construit identic planurilor. Arhitectul va a fiinta, de inrudit, cu antreprenorul impotriva a stabili fitece probleme cine sacagiu în timpul construcției.

Odată ce clădirea este finalizată, arhitectul va a da de uzanta o respect post-ocupare. Această respect va a socoti performanța clădirii în ceea ce privește eficiența energetică, impactul deasupra mediului și funcționalitatea sa generală. Arhitectul va a da, de inrudit, recomandări impotriva fitece îmbunătățiri cine ar a se cadea fi aduse clădirii.

IX. Cariere în arhitectură

Un maimarbasa este un profesionist cine proiectează clădiri și alte structuri. Arhitecții lucrează cu clienții impotriva a le înțelege chestiune și atunci creează proiecte cine să răspundă acestor a sili. De inrudit, lucrează cu ingineri, antreprenori și alți profesioniști impotriva a-și a provoca proiectele la viață.

Arhitecții au de uzanta o diplomă de licență în arhitectură sau un areal conex. Ei pot apasa, de inrudit, o diplomă de vitreg în arhitectură sau un areal conex. Arhitecții musai să fie autorizați impotriva inchina în majoritatea jurisdicțiilor.

Se așteaptă ca perspectivele de primire impotriva arhitecți să fie bune în următorii câțiva ani. Biroul de Statistică a Muncii estimează că numărul de locuri de muncă al arhitecților va crește cu 6% din 2024 până în 2030.

Arhitecții câștigă un lama ambianta de 84.880 USD pe an. Primii 10% inspre cei cine câștigă câștigă mai mare de 135.000 USD pe an, în anotimp ce cei mai a se scurta 10% câștigă mai puțin de 50.000 USD pe an.

Unele inspre abilitățile cine sunt importante impotriva arhitecți includ:

• Creativitate
• Rezolvarea problemelor
• Afipt
• Abilități de matematică
• Abilități tehnice

Dacă ești materialist de o carieră în arhitectură, există o succedare de lucruri pe cine le poți inhata impotriva a te pregăti:

• Urmează cursuri de matematică, știință și artă
• Implicați-vă în activități extracurriculare cine țin de arhitectură
• Umbră un maimarbasa
• Urmează o diplomă în arhitectură

Arhitectonie este o carieră plină de satisfacții cine vă indrazni să creați clădiri iele și funcționale cine îmbunătățesc viața oamenilor. Dacă sunteți entuziast de design și aveți un bunavointa rebel impotriva mediul construit, o carieră în arhitectură cumva fi potrivită impotriva dvs.

Î: Oricine sunt cele mai recente tendințe în designul arhitectonicesc?

R: Cele mai recente tendințe în designul arhitectonicesc includ utilizarea materialelor durabile, integrarea tehnologiei în clădiri și crearea de spații mai flexibile și adaptabile.

Î: Oricine sunt unele inspre triumfurile din istoria arhitecturii?

R: Unele inspre triumfurile din istoria arhitecturii includ construcția Marilor Piramide din Giza, Panteonul din Roma și Sagrada Familia din Barcelona.

Î: Oricine sunt câteva inspre oportunitățile de carieră în arhitectură?

R: Unele inspre oportunitățile de carieră în arhitectură includ maimarbasa, designer de arhitectură, urbanist și manager de construcții.